Migrena: cauze, diagnostic și tratament

migrena

Migrena este reprezentată de dureri care apar, de obicei, în zona unei jumătăți de cap (hemicranie), resimțite de cele mai multe ori ca având un caracter pulsatil. Se sugerează astfel cauza vasculară a acestora. Deși pot fi de mai multe tipuri, majoritatea migrenelor sunt însoțite de: senzație de greață, vomismente, implicit sensibilitate extremă la lumină și/sau sunete. De multe ori, migrena poate fi precedată de o serie de simptome definitorii, integrate în aură. Această aură poate fi compusă din senzații specifice, precum: un miros recurent, flashuri de lumină sau tulburări de vedere, amorțirea unei jumătăți a feței, amorțirea membrului superior sau inferior, ori dificultăți de vorbire. În continuare vom afla mai multe despre cauzele acestei afecțiuni, împreună cu diagnosticul și tratamentul necesar.

Migrena – cauze

Cauza principală a migrenelor este încă necunoscută, cel mai probabil fiind implicate mecanisme ce determină vasoconstricția de la nivelul circulației cerebrale.

Unele dintre cauzele vehiculate pentru apariția migrenelor includ atât genele favorizante, dar și eliberarea de serotonină (cunoscut ca „hormonul fericirii”) în circulație, care, printre efectele sale, cauzează și vasoconstricție. Se pare că atacurile de migrenă induse de ischemie pot fi mai frecvente decât ischemiile cerebrale induse de migrenă.

Alți factori favorizanți pentru apariția migrenelor sunt:

-       Stresul post-traumatic;

-       Oboseala;

-       Fluctuațiile hormonale (menarha, sarcina, menopauza);

-       Consumul anumitor băuturi sau alimente.

Migrena – tipuri    

Există mai multe tipuri de migrenă, cea mai frecventă fiind cea clasică, fără aură însoțitoare (migrena comună). Aceasta apare brusc, fără semne de alarmă care să o preceadă.

Alte două tipuri de migrenă sunt:

-       Migrena cu aură: este însoțită, înaintea durerii migrenoase propriu-zise, de anumite semne de alarmă precum: flashuri luminoase, furnicături pe membre sau alte părți ale corpului, dificultăți de vorbire.

-       Migrena cu aură, fără durere – migrena silențioasă: apare o aură sau alte simptome ale migrenei, însă nu apare durerea de cap.

Migrena – simptome  

Simptomul caracteristic în migrenă este durerea. Durerea poate fi moderată sau severă, având un caracter pulsatil și afectând de cele mai multe ori o singură parte a capului (unilaterală).

Alte simptome frecvente în migrenă pot fi:

-       Stare de rău;

-       Sensibilitate crescută la lumină (fotofobie) și sunete (fonofobie); de aceea, numeroase persoane cu migrenă doresc să se odihnească într-o încăpere liniștită și întunecoasă;

-       Transpirații;

-       Dificultăți de concentrare;

-       Senzații de prea cald sau prea rece;

-       Durere abdominală;

-       Diaree.

Migrena – diagnostic

Nu există un test specific pentru a diagnostica migrenele. Pentru a stabili diagnosticul adecvat, medicul trebuie să identifice tiparele durerilor de cap recurente împreună cu simptomele asociate. Migrenele pot fi imprevizibile, acestea putându-se produce în lipsa altor simptome. Obținerea diagnosticului corect poate dura semnificativ și de cele mai multe ori trebuie corelat cu alte consulturi multidisciplinare, precum: ORL, cardiologic sau psihiatric.

Migrena – tratament

Tratamentul migrenei este de cele mai multe ori unul complex și depinde de celelalte simptome și afecțiuni asociate. Tratamentul medicamentos antimigrenos poate fi folosit atât în crizele migrenoase, cât și în prevenirea acestora sau în migrenele moderate. Analgezicele, antiemeticele sau antiinflamatoarele pot fi folosite pentru ameliorarea simptomelor, iar compuși precum triptanii (agoniști ai receptorilor 5-HT1B și 5-HT1D) și ditanii (agoniști ai receptorilor 5-HT1D sau 5-HT1F) pot fi folosiți pentru combaterea cauzelor. De actualitate sunt anticorpii monoclonali care țintesc ligandul sau receptorul CGRP (calcitonin gene-related peptide) pentru tratamentul acut al migrenei cu/fără aură (ubrogepant) și/sau tratamentul preventiv al migrenei (rimegepant, eptinezumab, erenumab, fremanezumab, galcanezumab).

În plus față de terapia medicamentoasă, alte metode de tratament mai pot fi folosite, precum:

1. Controlarea factorilor declanșatori

Evită produsele care conțin tiramină și care îți provoacă accesele de migrenă. Astfel de produse sunt: vinul roșu, cașcavalul și toate brânzeturile fermentate, nucile, ciocolata, citricele, îndulcitorii precum aspartamul. De asemenea, trebuie să ai grijă la stres, schimbările bruște de mediu, lumina prea puternică sau prea slabă și la consumul exagerat de tutun.

2. Prevenția

Aceasta presupune îmbunătățirea sănătății fizice, emoționale și mentale prin exerciții fizice, tehnici de relaxare și odihnă (somn adecvat, cantitativ și calitativ), precum și reducerea stresului prin urmarea unui tratament care să prevină atacurile. Medicamentele ce pot fi recomandate pentru prevenirea crizelor de migrenă sunt: beta-blocantele, blocantele canalelor de calciu, antiepilepticele, antidepresivele și antagoniștii receptorului CGRP.

Dr. Ispas Daniel-Marius, medic specialist neurologie, membru al International Headache Society

× Programarea dumneavoastră a fost înregistrată cu succes.