Ciroza hepatică : cauze și tratament

Ciroza hepatica cauze si tratament 

Ciroza hepatică reprezintă una din marile provocări ale medicinei moderne, prezentând o complexitate aparte și afectând un număr mare al populației, în special din țările subdezvoltate. În anul 2016, după un studiu al INSP, prevalența cirozei hepatice a fost de 1.500 la 100.000 de locuitori. Rezultă că, dată fiind populația României la acea dată, 30.000 de oameni au fost diagnosticați cu ciroză hepatică, doar în anul 2016.

În România, alături de boala coronariană ischemică și bolile cerebrovasculare, ciroza hepatică este răspunzătoare de cel mai mare număr de ani de viață pierduți ca urmare a morții premature. De asemenea, din cauza complexității aparte a bolii, a tratamentelor de lungă durată și a frecvenței complicațiilor, ciroza hepatică supune întreg sistemul de sănătate la o presiune suplimentară, atât prin alocarea unei sume importante de bani, cât și prin mobilizarea unui colectiv medical lărgit.           

Ciroza hepatică: ce este?           

Ciroza hepatică este o afecțiune ce presupune atât modificări celulare la nivelul ficatului (fibroză), cât și modificări funcționale în restul organismului ce pot duce la modificări ireversibile și complicații fatale. Zonele afectate pot varia, de la sistemul digestiv la sistemul vascular, extinzându-se în cazurile avansate inclusiv la nivelul sistemului nervos. La nivelul ficatului, ciroza determină înlocuirea țesutului sănătos cu țesut modificat, fibrozat ce nu poate îndeplini funcțiile normale ale ficatului.

Ciroza hepatică poate fi asimptomatică mulți ani, iar când apar simptomele, acestea sunt frecvent nespecifice (anorexie, oboseală, pierdere în greutate). Manifestările întârziate sau complicațiile bolii apar când ciroza devine decompensată. Acestea sunt cauzate de insuficiența hepatică sau de hipertensiunea portală și se manifestă prin:

  •        Icter sclero-tegumentar (colorarea în galben a pielii și a mucoaselor) – intensitatea icterului este corelată cu severitatea insuficienței hepatice.
  •        Ascita – acumularea de lichid în cavitatea abdominală.
  •        Peritonita bacteriană spontană – infectarea cu bacterii a lichidului de ascită.
  •        Encefalopatie hepatică – manifestări neuropsihiatrice în diferite grade ce pot merge de la forme ușoare (de exemplu scăderea atenției sau greșeli de calcul aritmetic), până la forme severe (coma hepatică).
  •        Hemoragie variceală – sângerare din varice esofagiene sau gastrice – o manifestare amenințătoare de viață.
  •        Sindrom hepato-renal – insuficiența renală severă funcțională asociată cu insuficiența hepatică.

Ciroza hepatică: cauze

Ciroza hepatică reprezintă etapa finală în evoluția hepatopatiilor cronice, indiferent de cauză. Cele mai frecvente cauze ale cirozei hepatice, cel puțin pe teritoriul României, sunt consumul cronic de alcool și hepatitele virale cu virus B sau C. Pe lângă acestea, ciroza hepatică mai poate fi cauzată de: 

  •      Hepatita autoimună;
  •      Steatohepatita non-alcoolică - NASH (acumulare de grăsimi la nivel hepatic);
  •      Afecțiunilor ductelor biliare - colangita sclerozantă, ciroza biliară primitivă;
  •      Metabolice ereditare - boala Wilson, hemocromatoza, deficitul de alfa-1-antitripsină, fibroza chistică, glicogenoze;
  •      Afectare vasculară hepatică: insuficiență cardiacă dreaptă severă, sindrom Budd-Chiari;
  •      Hepatopatii medicamentoase (Metotrexat, Amiodarona);
  •      Altele: sarcoidoza, bypass jejuno-ileal pentru obezitate morbidă.

Uneori se pot asocia mai mulți factori agresori hepatici, progresia bolii fiind mai rapidă la pacienții cu cel puțin doi factori de risc.

Ciroza hepatică: simptome

Simptomele principale din ciroza hepatică sunt cauzate atât de afecțiunea asupra ficatului (schimbarea arhitecturii hepatice de către fibroză și înlocuirea țesutului sănătos), cât și de afecțiunea celorlalte organe. În general, simptomele principale ale cirozei hepatice sunt:

-       Pierderea în greutate;

-       Oboseala cronică (astenie);

-       Icter sclero-tegumentar;

-       Mărire de volum a abdomenului prin acumularea lichidului de ascită;

-       Edeme de membre inferioare („umflarea picioarelor” prin acumularea de lichid în țesuturi);

-       Hemoragie digestivă manifestata prin vărsături cu sânge roșu sau în „zaț de cafea” și prin melenă (scaun negru).

Tratamentul în ciroza hepatică

Tratamentul cirozei hepatice presupune în principal influențarea factorilor agresori hepatici prin management specific. De exemplu, abstinența de la alcool în ciroza etanolică, terapia antivirală în ciroza virală, administrarea de medicamente chelatoare de cupru în boala Wilson, flebotomia în hemocromatoză etc.

De managementul pacienților cu ciroză hepatică se ocupă medicul gastroenterolog. Din prisma complicațiilor frecvent întâlnite și a afectării diferitelor organe interne, în stadii avansate cu complicații severe, medicul gastroenterolog apelează la ajutorul altor specializări medicale, pentru atitudine terapeutică cât mai bună și pentru diagnostic cât mai acurat. Pot interveni medici din specializări precum: radiologie și imagistică medicală (montare radiologică a unui dispozitiv intrahepatic pentru scăderea presiunii portale - TIPS), chirurgie generală (transplant hepatic), nefrologie (managementul insuficienței renale și diagnostic diferențial cu alte boli renale), neurologie (în anumite situații pentru diferențierea encefalopatiei hepatice de alte boli neurologice).

Transplantul hepatic reprezintă tratamentul final atât al insuficienței hepatice ireversibile, cât și al carcinomului hepatic.

Tratamentul cirozei hepatice nu vindecă afecțiunea. Scopul acestuia este împiedicarea progresiei bolii hepatice și apariției complicațiilor, ameliorarea simptomelor pentru o calitate mai bună a vieții și salvarea pacientului în situații amenințătoare de viață.

Sursă: Dr. Stana Monica, medic primar gastroenterologie

Medici AMI care te pot ajuta:

Dr. Stana Monica

Dr. Tudor Arbanas

Dr. Elena Ciuperca

Dr. Simona Ichim

× Programarea dumneavoastră a fost înregistrată cu succes.