Anxietate sau frică fără obiect

Stările de anxietate, dacă sunt rare, sunt normale. Anxietatea este un răspuns emoțional, o “teamă fără obiect”, care poate să apară ca reacție firească a psihicului atunci când traversăm o situație inconfortabilă. Însă, dacă starea de anxietate se perpetuează, putem să vorbim deja despre o tulburare anxioasă care trebuie adresată de un specialist. 

Ce este anxietatea?

Teama/frica este o emoție primară care, până la un punct, joacă un rol benefic în supraviețuirea și dezvoltarea oamenilor. Poate fi un factor care ne ajută să identificăm blocajele mentale sau emoționale cu care ne confruntăm și să ne adunăm resursele interioare pentru a le depăși. Fiecare dintre noi avem stimuli diferiți care ne provoacă apariția stării de teamă și fiecare avem mecanisme diferite de a-i face față. 

Anxietatea este însă un proces dezadaptiv, care ne poate împiedica să facem față activităților zilnice. Se caracterizează printr-un dezechilibru produs la nivel subconștient, între instinct și conștiință, care ne face să rămânem blocați în stări de frică și îngrijorare excesivă. Dacă ajunge la un nivel de intensitate sever, anxietatea devine tulburare de anxietate și poate fi necesar un tratament psihologic sau psihiatric.  

Cum se manifestă anxietatea?

O stare de anxietate se manifestă atât la nivel psihologic, cât și la nivel fizic.

Psihologic, vă puteți confrunta cu:

  • Stare de frică;

  • Lipsă de atenție și concentrare;

  • Probleme de somn – insomnie.

Fizic, anxietatea se poate manifesta prin: 

  • Dureri idiopatice în diferite zone ale corpului;

  • Tensiune musculară sau tremor;

  • Probleme de respirație;

  • Oboseală cronică;

  • Palpitații.

Tipuri de anxietate

  • Agorafobia – teama și nevoia de a evita locuri sau situații care te fac să te simți neajutorat sau blocat;

  • Fobia specifică – teama excesivă canalizată către un obiect sau acțiune (teama de înălțimi, de câini, de a vedea sânge, teama de a zbura cu avionul);

  • Tulburare de anxietate generalizată – se manifestă prin îngrijorare permanentă și excesivă în privința vieții de zi cu zi.; îngrijorarea manifestată este disproporționată față de evenimentele sau situațiile cu care ne confruntăm și este greu de controlat. În cele mai multe cazuri, acest tip de anxietate este însoțit și de depresie;

  • Tulburare de panică – presupune mai multe episoade de frică intensă, apărută brusc, însoțită de: palpitații, creșterea pulsului, senzația că nu mai poți respira sau senzație de “nod în gât”, traspirații, amețeli, amorțeli, senzația de caldură sau frig și altele;

  • Anxietatea de separare – se manifestă cu precădere la copii, în situații în care aceștia sunt separați de părinți sau alți membri ai familiei, situație în care copiii manifestă o stare de anxietate excesivă;

  • Tulburarea de anxietate socială (fobia socială) – implică un nivel ridicat de anxietate, teamă și nevoia de a evita contextele sociale din cauza fricii de a fi judecat sau de a gafa;

  • Anxietate provocată de o problemă medicală.

Anxietate în familie. Anxietate de Sărbători

O categorie cu totul aparte este anxietatea provocată de perioada de Sărbători. Deși nu este un tip de anxietate de sine stătător și recunoscut ca atare de către specialiști, se manifestă din ce în ce mai frecvent. 

Pentru cei care suferă deja de un tip de anxietate din cele descrise mai sus, perioada de Sărbători poate fi un factor în plus de stres. 

Pentru unii oameni poate fi dificil să facă față situațiilor specifice perioadei de Sărbători: așteptări din partea familiei, jucarea unui rol dat de alții, participarea la reuniuni mai mari sau mai mici de familie și împărtășirea detaliilor despre propria viață. 

Încearcă să eviți provocarea stării de anxietate de Sărbători prin următoarele acțiuni: 

  • Nu-ți face așteptări;

  • Nu pune presiune pe tine și pe cei din jur;

  • Nu-ți asuma mai multe responsabilități decât cele pe care le poți îndeplini;

  • Identifică-ți din timp stimulii care pot provoca anxietate și încearcă să-i eviți;

  • Nu face abuz de consum de alcool sau alimentar;

  • Învață să pui limite și să spui “Nu”!

  • Găsește timp pentru tine și pentru activitățile care-ți fac plăcere.

Dacă simți nevoia de suport, nu ezita să ceri ajutorul unei specialist!

Specialiști care au grijă de tine în rețeaua AMI

Dr. Alexandru Georgian Aricescu

Angelica Bălan 

Andra Bolohan 

Raluca Borza (Dinică)

Dr. Ileana Botezat Antonescu

Mihaela Ciobanu

Dr. Simona Elisabeta Cotnăreanu 

Pompilia Creangă

Cătălina Drăgulescu

Dr. Silvia Golita 

Dr. Cristina Hâncu 

Mădălina Lincă 

Dr. Lorena Anca Luchian 

Viorel Nedelcu 

Dr. Oana Nicolau

Dr. Răxvan Peristeri

Dr. Dana Peristeri

Dr. Paul Sorin Pletea 

Ramona Popescu

Beatrice Popescu

Ramona Ristea

Dr. Georgeta Savu

Samona Sommer

Iulia Stoian

Gabriela Stroian

 

× Programarea dumneavoastră a fost înregistrată cu succes.